Troița

Mozaicul de pe frontonul Catedralei Ortodoxe ‘Sfânta Treime’ Arad reproduce icoana zugrăvită de Andrei Rubliov în 1410, aflată mult timp la Galeriile Tretiakov din Moscova*. Nenumăratele copii existente în Apus au făcut-o foarte cunoscută, iar celebrul film al lui Tarkovski ne-a făcut să pătrundem în miezul tainei sale.

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Considerat cel mai faimos pictor de icoane rus, Andrei Rubliov (1370 – 1430) a fost monah în mănăstirea Andronikov de lîngă Moscova. El a lăsat puţine date despre viaţa şi opera sa, iar icoanele ce îi sunt atribuite nu i-au păstrat nici măcar semnătura.

Canonizat în 1988, Cuviosul Andrei Rubliov a pictat Troiţa, într-un moment de revelaţie divină, după un post de 40 de zile, cu multă rugăciune. „Orice experiență se capătă cu oboseală, cu eforturi, cu o certă suferință. Numai după ce a fost fecundată de aceste dificultăți experiența dă roade.” – Andrei Tarkovski (1970). Sinodul celor 100 de capete a confirmat această icoană ca fiind model pentru maniera în care trebuie să se picteze icoana Sfintei Treimi.

Troița înfăţişează scena clasică din iconografia bizantină a „Teofaniei de la stejarul Mamvri”, a celor trei îngeri primiţi de Avraam şi Sarra pentru a-i anunţa promisiunea divină a unui fiu, Isaac (Geneza 18).

Dat fiind că artistul nu a lăsat vreo interpretare a creației sale, identificarea celor trei personaje rămâne o enigmă, existând astăzi mai multe speculații. Cea mai amplă exegeză aparţine unui călugăr benedictin, Gabriel Bunge, într-o carte publicată în anul 1994, tradusă și în româneşte**. Conform acesteia, aflat în centrul imaginii şi arătând cu mâna dreaptă spre potirul jertfei Sale, Fiul (notă: deși vorbim de o scenă înainte de Hristos) îşi asumă îndurarea suferinţelor pentru răscumpărarea păcatelor omeneşti și îl roagă din priviri şi cu plecarea supusă a capului pe Tatăl aflat în dreapta Sa să trimită în lume pe Duhul Sfânt aflat în stânga Sa. Plecându-şi şi El supus capul spre Tatăl, Duhul Sfânt încuviinţează să-I continue lucrarea – consimţire redată prin „întoarcerea” palmei stângi. Icoana zugrăvește deci, acel dialog în care Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Sfîntul Duh Se pun de acord pentru mântuirea omenirii, cu privirile învăluind cu atâta dragoste pe oameni și mâinile prinse în gestul binecuvântării.

Centrul compoziţional al icoanei e constituit din potirul cu capul viţelului sacrificat, care prefigurează jertfa lui Hristos. Masa pe care stă potirul este prototipul mormântului Domnului.

Fiecare din cei trei îngeri poartă în mână un toiag lung şi foarte subţire, fiecare personaj fiind un pelerin. Toiagul constituie o declaraţie – că cei trei au venit deja printre oameni şi o promisiune – că cei trei vor veni încă.

Cei trei îngeri sunt supli și ușori, măsura trupului lor de 14 ori măsura capului (față de 7 ori, cum este în reprezentările iconografice obișnuite). Aripile și transparența culorilor ilustrează imaterialitatea și lipsa oricărei greutăți. Perspectiva desființează distanța, apropie figurile și arată că Dumnezeu este aici. Chipurile și siluetele celor trei îngeri, aproape identici, subliniază natura unică (cei trei sunt unul). Stejarul, „arborele vieţii veşnice”, este întruchiparea crucii şi simbol al învierii. Muntele este o imagine biblică tradiţională a înălţării cu duhul. Casa întruchipează cunoaşterea lui Dumnezeu şi este prototipul „casei lui Dumnezeu”, bisericii universale.

Părintele martir Pavel Florenski, admirând celebra icoană, s-a exprimat acum 70 de ani prin următorul silogism: „Troiţa lui Rubliov există, prin urmare există şi Dumnezeu!”.

Această prezentare necesită JavaScript.

Rugăciunea către Sfânta Treime:
Din somn sculându-mă, multumescu-Ți Ție, Prea Sfânta Treime, că pentru multă bunătatea Ta și pentru îndelunga răbdarea Ta, nu Te-ai mâniat pe mine, leneșul și păcătosul, nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele, ci ai făcut iubire de oameni după obicei; și întru deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat, ca să mânec și să slăvesc puterea Ta. Deci, acum, luminează-mi ochii gândului, deschide-mi gura ca să învăț cuvintele Tale, să fac voia Ta, să-Ți cânt întru mărturisirea inimii și să laud Prea Sfânt numele Tău: al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin

*Pavel Mihailovici Tretiakov (1832-1898), un celebru industriaş rus, mare amator de artă. Muzeul întemeiat de el are peste 130.000 de opere de artă.
** Traducere realizată de Diac. Ioan I. Ică jr. sub titlul „Icoana Sfintei Treimi a cuviosului Andrei Rubliov sau Celălalt Paraclet”, sub Editura Deisis din Sibiu

[Poze: Bodo Judita și Cristian Moisescu. Sinteză: Florica Sarca]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: