Castelul șirian îl vedem pe strada ce poartă numele conducătorului Revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirescu. Această clădire este una mare şi impunătoare. Construită în stilul Neoclasic, aceasta este formată dintr-un singur corp, pe un singur etaj și are în componența sa 30 de camere. Partea de către Drumul Național 79A este dotată cu o terasă prevăzută cu patru coloane dorice, acesta fiind modelul de conac construit în zonele de câmpie. Castelul, împreună cu domeniul Bohuș, sunt așezate într-o zonă aflată la granița dintre vechile provincii istorice Banat și Crișana, zonă în care diversitatea culturală a locuitorilor pământurilor joacă un rol important în definirea regiunii. Domeniul nobiliar Bohuș din Șiria stă mărturie unei istorii căreia acesta i-a fost personaj principal. Denumirea domeniului vine după ce în anul 1755, când Coroana Habsburgică este înnobilată peste meleagurile acestea, domeniul Șiriei este donat lui Emericus Bohuș de Behárfalva, membru al unei familii nobiliare din Ungaria, de origine slovacă. Castelul Bohuș a fost construit de către baronul Janos Bohuș în anul 1838.
Acest ansamblu, ansamblul Bohuș joacă un rol semnificativ în lupta pentru definire națională a secolului al XIX-lea, mișcare la care vor participa atât János Bohuș, înalt funcţionar public al judeţului Arad, cît şi soţia acestuia, Antónia Szögény Bohuș. Antónia Szögény Bohuș este o figură importantă în viața publică maghiară, remarcându-se prin acțiunile sale feministe, prin implicarea sa în reformarea sistemului educativ maghiar și prin suportul acordat artelor plastice și literaturii naționale. În cadrul Revoluției din 1848-1849, baroneasa Bohuș a susținut cu entuziasm trupele generalului Görgey Artur, comandant suprem al armatei revoluționare, aceștia fiind verișori. După cum însuși Antónia consemna în jurnalul său, ironia sorții a făcut ca revoluția să primească lovitura finală chiar în bătălia de la Șiria, biblioteca reședinței Bohuș fiind locul în care s-au tradus tratativele legate de capitularea armatei revoluționare maghiare, în 13 august 1849. Capitularea a fost semnată de către generalul suprem al revoluționarilor maghiari, Görgey Artur și Frolov, general țarist al armatelor rusești. Dând dovadă de patriotism, baroneasca își riscă atât statutul social, cât și propria ei viață pentru a-i aproviziona cu cele necesare pe revoluționarii maghiari condamnați și închiși de tribunalul austriac. Chiar dacă aceasta a rămas fără vedere în ultimii ani de viață, activitatea sa pe scena publică a continuat, prin dedicarea completă în cadrul acțiunilor caritabile.
La începutul secolului al XX-lea, familia Bohuș dispare și, astfel, ansamblul își pierde farmecul de altădată și intră într-o perioadă de adumbrire și degradare, până în 1960, când intră în subordinea administrației publice a comunei și începe să fie refuncționalizat în folosul comunității șiriene.
În Castelul Bohuș în zilele noastre funcționează muzeul meorial închinat marelui scriitor român, Ioan Slavici (1848 – 1925) născut la Șiria. Muzeul a fost inaugurat în anul 1960 și prezintă momente din copilăria și anii de școală primară, petrecuți la Șiria, din anii studiilor de la Arad, Timișoara, Budapesta și Viena. Astfel, orice vizitator al muzeului poate cunoaște aspecte din vasta activitate literară, poetică și pedagogică a lui Ioan Slavici. Un număr de obiecte personale ale scriitorului, originale, sunt păstrate în aceste încăperi. Printre acestea se numără și biroul de lucru al acestuia, mobila de sufragerie din locuința lui din București, manuscrise și ediții din operele sale.
În același castel Bohuș se găsește o altă expoziție permanentă, a compozitorului Emil Monția (1887 – 1965). Deși acesta s-a născut la Șicula, mare parte din viața și-a petrecut-o în comuna Șiria, acesta ducându-și veacul în casa aflată pe strada Spiru Haret la nr.130. Această expoziție are o serie de exponate care reflectă viața și activitatea lui muzicală, inspirată de izvorul nesecat al creației populare. Se pot vedea în cadrul expoziției atât mobilierul din camera sa de lucru, pianul și violoncelul acestuia, cât și diferite ediții ale principalelor sale lucrări: „Fata de la Cozia”, „Cercel”, „La Fântâna cu Găleată”, etc.
În parcul castelului se găsesc câteva monumente artistice: un bust al lui Ioan Slavici (1848 – 1925) și un bust al lui Mihai Eminescu (1850 – 1889), amândouă executate de către artistul Ioan Tolan și statuia lui Ion Russu-Șirianu (1864 – 1909), operă a sculptorului C. Bălăcescu.
…
Pentru continuare, vă rugăm să accesați link-ul de mai jos. Vă mulțumim.
Lucrare aparținând lui Eugen Rogojan
Sursă: http://eugenrogojan.blogspot.ro/2012/07/castelele-judetului-arad-bohus-siria.html
Poveşti Arădene 